Piaţa de infrastructură pentru Centrele de Date din România va creşte în 2021 cu 20-30% peste valoarea de 25 milioane înregistrată în 2020. Creşterea este determinată de câţiva factori cheie: facilităţi noi construite de companii private şi instituţii guvernamentale, creşterea necesarului de putere al actualilor jucători de cloud şi colocare, interes pentru creşterea performanţei energetice în contextul apariţiei de noi soluţii şi tehnologii, existenţa unor finanţări prin intermediul fondurilor europene şi al Băncii Mondiale. Având în vedere cei 3.000 mp de spaţiu DataCenter livraţi către beneficiari în 2020, suntem lideri in constructia de Centre de Date pe piaţa din România. Echipa noastră de consultanţi şi experti tehnici poate gestiona orice proiect, de la trasarea planurilor şi construcţie, până la instalarea echipamentelor şi punere în producţie.

În 2021, piaţa Datacenter locală va deveni tot mai diversificată, atât din perspectiva investiţiilor (publice şi private) a structurii şi tehnologiilor utilizate (modular, edge) cât şi a locaţiilor alese de beneficiari. (discutăm deja despre un centru de date mare amplasat în sud-estul României).  O altă tendinţa evidentă este creşterea interesului operatorilor pentru scăderea cheltuielilor cu energia electrică prin investiţii în puncte de transformare şi sisteme de cogenerare şi trigenerare.  De altfel, la nivel European, noile facilităţi urmăresc din start atingerea unor indicatori PUE (Power Usage Effectiveness) de cca 1.4 cu precadere prin adoptia sistemelor de free cooling, care, in conditiile speficice de climat, pot fi utilizate annual cca 5.000 de ore. (conform Aritzon – 2021 Data Center Market in Europe) Valoarea de 25 milioane euro, estimată de analiza Tema Energy, include toate elementele necesare funcţionării sistemelor IT ale unui DataCenter: răcire, alimentare, power backup, UPS-uri, singere incendii, rack-uri pentru servere, soluţii de administrare etc şi a fost prezentată în cadrul emisiunii ZF Live din 26 Martie. (accesibilă aici https://tema-energy.ro/tema-energy-la-zf-live-26-martie/ ).

Comparativ, piaţa globală va avea o creştere medie anuală de 11.7% pe intervalul 2021-2027 , conform estimărilor companiei de analiză Global Market Insights, de la 50 miliarde anul trecut. Evoluţia pieţei din România este similară cu a celei din Europa, care se dezvolta constant ca suprafaţă şi putere instalată. Studiile preconizează creşteri ale suprafeţelor în Centrele de Date de 10% în Suedia până la 100% în Irlanda.  În mod curent Europa are 2.6-4 milioane mp suprafaţa Data Center, dintre care însă 70% sunt în regiunea denumită generic FLAP+D ( Frankfurt, London, Amsterdam, Paris şi Dublin ). La nivelul puterii instalate, pentru Europa, un raport recent al JLL Research estimează o creştere de 21% prin adăugarea a 438 MW în 2021.

Din perspectiva Tema Energy, în România următorilor 2-3 ani, creşterea cererii de infrastructură pentru Centre de Date va fi alimenatată din mai multe direcţii

• Intensificarea digitalizării serviciilor publice. Mai mult instituţii gevernamentale au deja licitaţii deschise pentru susţinerea cu infrastructură IT a proiectelor de digitalizare şi interoperabilitate. Complementar, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede cca 4 miliarde de euro pentru pilonul ”Transformare digitală”.
• Creşterea cererii din partea operatorilor de telecomunicaţii/cloud/hosting/colocare pentru a susţine demersul de digitalizare din mediul privat, traficul internet (traficul de internet realizat în reţelele fixe din România a înregistrat o creştere masivă, cu peste 51%, în 2020 conform ANCOM), consumul de multimedia etc
• Alinierea operatorilor existenţi la cerinţele globale de disponibilitate conform procedurilor Uptime, TUV etc
• Proiecte private derulate de companii multinaţionale din domenii cheie (producţie, automotive, financiar-bancar) pentru rularea unor aplciatii (big data, IoT, proiectare, simulare) care necesită putere mare de procesare.
• Intrarea pe piaţa locală a unor jucători noi
• Interes pentru creşterea nivelului de performanţă în contextul apariţiei unor inovaţii tehnologice care permit o amortizare mai rapidă a investiţiilor. Soluţiile de răcire şi alimentare au înregistrat un avans tehnologic semnificativ încât să justifica proiecte majore de modernizarea şi să ofere operatorilor creştere evidente de eficienţă şi siguranţă în exploatare.
• Nevoia reducerii costurilor cu energia electrică. Tot mai mulţi operatori sunt interesaţi să-şi producă singuri energia electrică funcţionarea propriului Data Center şi eventual să livreze în reţea surplusul sau să deţină propriile staţii de transformare a energiei electrice pentru a obţine un preţ mai competitiv.

În 2021, Tema Energy îşi va creşte amprenta în piaţa locală. În mod curent, echipele noastre de ingineri şi tehnicieni implementează 3 centre IT şi un server room contractate anul trecut. Aducem,  în premieră pe piaţa locală, tehnologii de răcire şi de electro-alimentare moderne, inovative şi continuăm dezvoltarea sistemelor de tip DCIM (Datacenter Infrastructure Management) prin adăugarea de funcţionalităţi inteligente şi automatizare. Avem planuri de extindere a echipei de service şi ne propunem atingerea unei cifre de afaceri de 8,5 – 9 milioane euro.

Înregistrarea emisiunii ZF Live din 26 Martie ora 12, realizată de Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar cu Mihai Manole, director general Tema Energy.

Bilanţul pe 2020 arată că am construit şi predat peste 3.000 mp de Data Centere şi Sali IT, pentru 11 companii mari şi medii din România. Un volum de muncă împresionant, deoarece această cifră reprezintă o triplare faţă de anul anterior şi un record în cei aproape 20 de ani de activitate ai companiei. Cei 3.000 mp suprafaţă operațională acomodează peste 600 de rack-uri cu echipamente IT, necesare în susținerea proceselor digitale şi serviciilor cloud la nivel național. Această activitate a fost derulată cu o echipă de 50 de specialişti de top (proiectanți, ingineri, manageri de proiect şi tehnicieni), care a implementat şi modernizat cele mai importante Centre de Date din România.

Care au fost cele mai relevante proiecte?

În 2020, Tema Energy a finalizat în calitate de contractor general Centrul de Date Telekom construit la Cluj-Napoca,  cel mai mare din Transilvania, dar şi pentru două centre de date necesare digitalizării unui important Minister. De asemenea, compania a proiectat şi construit un Centru de Comandă şi Data Center necesare modernizării infrastructurii pentru noul coridor feroviar european, având ca beneficiar final CFR SA. O realizare tehnologică deosebită a fost şi Centrul de Date modular livrat către Continental Automotive Timișoara. În cadrul acestor proiecte am furnizat soluţi de electro-alimentare, power back-up, climatizare, stingere incendii, securitate fizica, comunicatii, monitorizare şi am asigurat servicii complete, de la proiectare la constructie, instalare, start-up şi întreţinere.

Cererea de infrastructură a fost generată de interesul companiilor pentru digitalizarea accelerată a activității şi migrarea susținută în cloud. La nivelul centrelor de Date s-au remarcat şi reducerea costurilor cu energia electrică şi asigurarea parțială a independenței energetice, prin investiții în stații de transformare şi sisteme de cogenerare a energiei electrice. După estimările interne, piaţa locală de infrastructură pre-IT pentru Centrele de Date (mai precis sisteme electrice, power back-up, climatizare, securitate, instalatii, monitorizare samd) a atins în 2020 o valoare de cca 25 milioane euro.

Nu a fost un an uşor, unele proiecte au fost amânate sau întârziate, însă pandemia a crescut nevoia de putere de calcul şi trafic internet, şi implicit solicitările pentru infrastructură suplimentară de tip data center. Chiar dacă perioada de carantină a afectat activitatea de teren, situaţia a revenit la normal în partea a doua a anului, ceea ce ne-a permis finalizarea tuturor proiectelor. Cererea de infrastructură se mentine la un nivel ridicat, iar pentru următorii 2-3 ani, prognozăm o creştere anuală de 20-25%, cifra fiind evaluată pe baza cererii actuale la nivel de documentare şi proiectare.

Obiective pentru anul curent?

Pentru 2021, Tema Energy urmăreşte o creştere a cifrei de afaceri de 15-20%, susţinută atât de mersul general al economiei, cât şi de proiectarea anul trecut a patru noi Centre de Date. Lucrările vor începe în acest an şi vor include tehnologii de ultima generaţie, unele în premieră pentru piaţa locală. Ca tendinte generale, am remarcat că dezvoltatorii şi operatorii Centrelor de Date au devinit tot mai interesați de scăderea consumului de energie, de producerea propriei energie electrice, precum şi de identificarea unor sursele regenerabile de energie. Totodată, după experienta carantinei de anul trecut, a crescut cererea pentru sisteme inteligente de monitorizare şi control, care să permită o administrare facilă de la distanţă, cu intervenţii minime din partea echipelor de suport. Ca să putem răspunde prompt acestor solicitări,  compania noastra se va concentra pe inovaţie prin implementarea unor tehnologii noi de răcire şi elecro-alimentare, precum şi pe extinderea echipei de service şi instalare cu ingineri bine calificaţi pentru proiecte de infrastructuri critice.

Incendiile reprezintă un factor de risc important pentru centrele de date, chiar dacă nu apar atât de des în massmedia. Cel mai recent exemplu în acest sens este incendiul care afectat două din cele patru centre operate de furnizorul de servicii cloud OVH în Strasbourg, Franța.

Focul a distrus integral Data Centerul SBG2, unde a izbucnit, și 4 din cele 12 data room-uri ale centrului SBG1, conform comunicatului oficial. Pentru stingerea și prevenirea extinderii incendiului la celelalte două Data Centere a fost necesară intervenția a 115 pompieri și 44 de autospeciale.

Evenimentul de la Strasbourg nu este unul singular însă. Anul trecut, un alt incendiu a afectat Telstra London Hosting Centre (LHC), focul fiind declanșat de un echipament UPS defect. Echipamentele UPS cu baterii VRLA reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale disfuncționalităților apărute în centrele de date – reacțiile chimice generează substanțe toxice și supraîncălzire, care favorizează apariția scurtcircuitelor și a micro-exploziilor. (În 2018, un centru Equinix a suferit un downtime de 18 ore, tot din cauza unui UPS defect.)

Crește densitatea energetică…

Astfel de evenimente sunt mult mai numeroase decât cele care ajung să fie semnalate de mass-media. Conform unui studiu din 2015,  o cincime din avariile care aveau loc în centrele de date se datorau incendiilor. În prezent, procentul a devenit mai mare, alimentat de mai mulți factori. Una dintre principalele cauze care contribuie la creșterea riscului de incendiu este evoluția rapidă a densității energetice la nivel de rack. Potrivit ediției 2020 a raportului anual AFCOM „State of the Data Center“,  anul trecut s-a înregistrat un salt considerabil, ajungându-se la 8,2 kw per rack, de la 7,3 kw în 2019 și 7,2 kw în 2018. Acest salt de aproape 1 kw per rack în doar un an generează o creștere a temperaturii la nivelul întregului Data Center, pe care sistemele de climatizare nu o pot gestiona corect.

… crește și cererea de soluții

Toți acești factori favorizează, în mod direct, creșterea riscului de incendiu, un pericol pe care centrele de date îl conștientizează tot mai acut.

Drept dovadă, și piața sistemelor de detecție și stingere a incendiilor pentru Data Centere crește cu un ritm anual de 4,5%. Conform estimărilor ReportLinker,  centrele de date vor investi în intervalul 2019-2025 peste 1,7 miliarde de euro în astfel de sisteme. Investițiile sunt direcționate preponderent către achiziția de sisteme de detecție a fumului de nouă generație, care încep să le înlocuiască pe cele de tip spot, și către soluțiile de stingere cu gaze inerte și cele cu ceață de apă.

Fumul, mai nociv ca focul

Conform analizei de piață citate, în prezent, tot mai multe centre de date se orientează către sisteme inteligente de detecție a fumului, care utilizează algoritmi de analiză și mai mulți senzori. Metoda de detecție cross-zone minimizează frecvența alarmelor false și pagubele generate de declanșarea automată a soluțiilor de stingere. De asemenea, de o popularitate în creștere se bucură și sistemele de tip Air-aspirating sau Air-sampling – recomandate de standardul TIA-942 –, care folosesc unități cu aspirație pentru detectarea timpurie a incendiilor și stingerea lor rapidă. La acestea se adaugă, complementar, sistemele de detecție liniară cu infraroșu, o tehnologie economică destinată supravegherii Data Room-urilor de mari dimensiuni.

Atenția de care se bucură sistemele de detecție a fumului se datoarează faptului că acesta este responabil de cele mai mari pagube în timpul unui incendiu. Fumul, care continuă să fie produs și după stingerea focului, transportă un cockteil de substanțe chimice corozive – clorură de hidrogen, cianură de hidrogen, dioxid de sulf, dioxid de azot etc. – rezultate în urma arderii componentelor electronice și a cablurilor. Particulele de fum se deplasează cu o viteză de 10 m/s și pot umple rapid un Data Room de dimensiuni medii, producând deteriorarea echipamentelor și downtime-uri neplanificate ale acestora. La rândul lor, reziduurile lăsate de fum sunt dificil de eliminat și, în combinație cu umiditatea din aer, accelerează procesul de coroziune al componentelor electrice.

Gazele inerte și ceața de apa, în topul preferințelor

Pe zona sistemelor de stingere a incendiilor, cererea se îndreaptă preponderent către soluțiile care utilizează ca agent de suprimare gazele inerte (nitrogen sau argon), dar și către sistemele de stingere cu apa de înaltă presiune de tip Water-mist (ceață de apă). Adopția sistemelor cu gaze inerte este încurajată în Uniunea Europeană, care a trecut pe lista substanțelor interzise gazele fluorurate. (Mai multe informații despre avantajele pe care le asigură puteți citi la https://datacenter-forum.ro/preventia-incendiilor-in-data-center-este-mai-ieftina-decat-interventia/

Deși apa este o substanță prohibită în centrele de date, sistemele de tip Water-mist sunt utilizate pe scară largă pentru protejarea incintelor non-IT pentru că sunt economice, eficiente și pot fi folosite pentru protecția echipamentelor de răcire, transformatoarelor, panourilor de distribuție etc. Soluțiile de înaltă presiune cu ceată de apă oferă avantajul că 99% din picături măsoară mai puțin de 100 de microni, ceea ce le permite să acopere o suprafață mai mare, să blocheze eficient căldura radiantă și să aibă un efect rapid de răcire. Deoarece o mare parte a apei este vaporizată în timpul procesului de stingere a focului, sistemele Water-mist asigură economii importante – comparativ cu un sistem clasic cu sprinklere, o soluție cu ceață utilizeza o cantitate de apă cu 50% până la 90% mai mică.

Eficiența cere competențe

Pentru ca aceste sisteme să acționeze eficace – respectiv să asigure detecția timpurie a fumului și stingerea rapidă a incendiilor –, instalarea, configurarea și mentenanța lor trebuie realizate cu personal specializat în acest domeniu. De exemplu, poziționarea senzorilor de fum trebuie să țină cont de arhitectura centrului de date și amplasarea insulelor reci/fierbinți, curenții de aer creați de diferențele de temperatură influențând acuratețea detecției prin aspirare. Și sistemele de stingere cu gaz inert necesită apelul la expertiză. Este notoriu în presa de specialitate incidentul survenit în 2016 într-o subsidiara a unei bănci din București care și-a distrus involuntar mai multe zeci de HDD-uri în urma unei testări a sistemului de stingere cu gaz (cauza constând în utilizarea unor duze de dispersie nepotrivite). Potrivit datelor Uptime Institute, astfel de fenomene pot surveni și în urma descărcărilor accidentale de gaz, fenomen care afectase în 2017 unul din trei centre de date . (Conform sursei citate, principalele cauze ale acestor accidente erau procesele de mentenanță defectuoase și erorile umane ale personalului centrului.)

Dacă doriți să preîntâmpinați astfel de evenimente, să aveți garanția că ați ales soluțiile potrivite și că le folosiți la randament maxim, contactaţi Tema Energy.

În cinci ani, piaţa Centrelor de Date Edge va atinge o valoare de 16,5 miliarde de euro, adică de 3,6 ori mai mult decât se înregistrează în prezent (4,5 miliarde de euro). Ritmul de creștere – estimat de Global Market Insights la 23% anual – este susținut de:

• Accelerarea procesului de transformare digitală;
• Dezvoltarea rețelelor 5G;
• Extinderea proiectelor IoT;
• Utilizarea pe scară largă a serviciilor de video streaming.

Sunt fenomene vizibile deja și a căror influență va deveni tot mai puternică în următorii anii. Conform analiștilor Gartner,  în 2025, mai mult de 75% din volumul de date generat de companii va fi creat și procesat în afara centrelor tradiționale și a platformelor cloud, sarcinile fiind preluate de Centrele de Date Edge.

Avertismente și recomandări

În acest context, comitetul tehnic 9.9 al ASHRAE – organizație cu impact major în designul centrelor, fiind una din principalele resurse în domeniul standardelor de eficiență energetică și fabilitate – a publicat recent un buletin tehnic dedicat nișei Edge Data Center.

Documentul – ASHRAE TC 9.9 Technical Bulletin – abordează o serie de aspecte operaționale, concentrându-se pe provocările pe care le pot genera abaterile de temperatură, umiditate și calitate a aerului, și prezintă o serie de soluții practice pentru prevenirea lor. Buletinul (care poate fi descărcat aici) subliniază necesitătea respectării standardelor și bunelor practici în alegerea și operarea echipamentelor electronice și electro-mecanice pentru asigurarea controlului și limitarea riscurilor de downtime.

Conform specialiștilor în domeniu, documentul reia și actualizează o serie de recomandări ASHRAE – cunoscute deja din „Thermal guidelines for Data Processing Environments“ (ajuns la a patra ediție)  –, identificând două noi probleme specifice centrelor de date Edge.

De unde apar problemele?

Prima dintre acestea o reprezintă controlul strict al condițiilor de temperatură, umiditate și calitate a aerului în interiorul centrelor Edge în timpul operațiunilor de mentenanță. În centrele de date clasice, dimensiunea lor permite eliminarea din start a acestor posibile perturbații. În cazul Edge Data Centerelor însă, din cauza arhitecturii compacte, intervenția echipelor de mentenanța expune echipamentele la schimbări rapide ale condițiilor optime de funcționare fie și prin simpla deschidere a ușilor.

Problema devine critică atunci când intervențiile se fac în perioade cu temperaturi ridicate sau cu precipitații și dacă centrele sunt amplasate în zone cu un nivel mare de poluare a aerului. Iar situația se complică și mai mult dacă operațiunile de mentenanță impun oprirea instalațiilor de climatizare, centre Edge fiind concepute să suporte o densitate energetică ridicată.

O a doua problemă o reprezintă faptul că numeroase soluții existente pe piață sunt concepute pentru a fi operate în centre de date tradiționale. Adică în spații mari, unde defecțiunile pot fi remediate și/sau echipamentele înlocuite atunci când este posibil, mod de lucru facilitat de configurațiile redundanțe de tip N+1 sau 2N. Specialiștii leagă această problemă și de faptul că noile generații de echipamente au un ciclu de viață mai redus, fiind concepute pentru a fi schimbate mai rapid. Ori, acești parametrii de funcționare nu corespund cerințelor specifice Data Centerelor Edge, care necesită un regim de mentenanță și intervenție cât mai redus posibil.

Ce este de făcut?

Prima recomandare a echipei TC 9.9 constă în alegerea cu atenție a amplasării centrului Edge. Însă, în numeroase cazuri, opțiunile sunt limitate de condiția ca Data Centerul să se afle cât mai aproape de sursa datelor și/sau de utilizatorii acestora.

O a doua indicație este identificarea și proiectarea unei arhitecturi de centru care să permită realizarea cu ușurință și în condiții de siguranță a proceselor de mentenanță, respectiv fără a expune echipamentele din interior la variații mari ale parametrilor optimi de funcționare.

Pe zona de prevenție, specialiștii ASHRAE recomandă utilizarea sistemelor de tip DCIM,  prin intermediul cărora să poată fi realizată monitorizarea la distanță a indicatorilor și performanței centrului. Printre parametrii care trebuie urmăriți constant sunt: • temperatura, • umiditatea, • punctul de condensare (și modul în care variază valorile acestora în timpul intervențiilor), • gradul de poluare a aerului, • efectele gazelor de poluare, • nivelul de coroziune, • performanța sistemelor de filtrare (se recomandă respectarea unei valori MERV de 11-13) etc. Nu în ultimul rând, ASHRAE recomandă și introducerea unor elemente de tipul „Fault tolerance“, dacă design-ul și bugetul centrului o permit.

După cum se poate observă, sunt recomandări cu caracter generic, care trebuie adaptate pe specificul fiecărui Data Center Edge, în funcție de amplasamentul și de modul lui de operare. Dacă respectarea acestor condiții vă ridică probleme și nu dețineți intern competențele necesare pentru alegerea arhitecturii și soluțiilor tehnice necesare, specialiștii Tema Energy vă stau la dispoziție.

Două treimi dintre managerii centrelor de date sunt deciși să lanseze programe de investiții pentru creșterea redundanței sistemelor de electroalimentare și răcire, arată un sondaj realizat recent de Uptime Institute în rândul a 300 de Data Centere. Decizia este dictată de provocările generate de pandemia de COVID-19, limitările din perioadele de lockdown obligând top managementul centrelor să ia măsuri pentru a preveni situații critice precum:

• reducerea personalului operațional;
• imposibilitatea realizării în timp util a intervențiilor de către parteneri;
• întârzieri în aprovizionarea cu echipamente.

În aceste condiții, este explicabil interesul tot mai mare pentru concepte inovatoare, precum cel al infrastructurilor Data Center cu capabilități de „Self-healing“ și „Self-configuring“. Însă, la momentul actual, puține centre sunt și capabile să realizeze un management la distanță cu adevărat eficient. Cele mai multe se află încă în faza de testare sau dezvoltare a unor sisteme de Remote monitoring – bazate pe soluții de Data Center Infrastructure Management –, cu ajutorul cărora urmăresc să își optimizeze procesele de mentenanță preventivă. Este un demers util, pentru că reduce riscul de apariție a unor situații ce pot genera downtime-uri neplanificate, însă nu îl elimină pe cel al defectării echipamentelor hardware. De aceea, creșterea nivelului de redudanță – soluție cu eficacitate validată deja de industria Data Center – a devenit devenit o prioritate univeral valabilă.

Piața evoluează de la N+1 la 2N

Obținerea unor niveluri superioare de redundanță reprezintă însă un deziderat constant al industriei centrelor de date.

Un sondaj realizat în rândul producătorilor și furnizorilor de echipamente pentru Data Centere arată că, în ultimii trei ani, 52% dintre clienții acestora au investit în creșterea redundanței sistemelor de electro-alimentare și power-backup, iar 48% – în cea a sistemelor de răcire.

Situația a evoluat însă rapid în ultimele 10 luni. Din ce în ce mai multe organizații încep să opereze cu standarde precum Maximum Tolerable Period of Disruption (BS 25999), care analizează și evaluează durata acceptată după care randamentul unei organizații este irevocabil amenințat dacă livrarea serviciilor nu poate fi reluată. Prin urmare și Data Centerele au trebuit să se adapteze unor exigențe în materie de disponibilitate a serviciilor.

Iar acest lucru e vizibil deja: dacă în urmă cu doi ani 51% din centre foloseau o arhitectură de răcire de tip N+1, iar 41% foloseau o configurație similară pentru sistemele de electroalimentare, în 2020 însă, tot mai mulți clienți consideră că sistemele de tip N+2 oferă garanții mai bune. Potrivit estimărilor AFCOM – organizație internațională care reunește profesioniști din domeniul centrelor de date și infrastructurii IT –, numărul Data Centerelor care vor trece la configurații redundante de tip N+2 va evolua în următorii trei ani de la 21% la 30%.

Crește însă și numărul operatorilor mari care analizează oportunitatea migrării către sisteme „fully redundant“ de tip 2N sau chiar 2N+1, capabile să tolereze defecțiuni simultane ale mai multor componente și care pot menține o redundanță de tipul N+1 cu un întreg sistem oprit. Mai mult, arhitecturile utilizate încep să fie din ce în ce mai flexibile – de exemplu, numeroase centre au început să utilizeze configurații de tip 2N pentru echipamentele UPS și sistemele PDU și N+1 pentru generatoare.

Concluzia?

Evoluția este ireversibilă – clienții vor garanții, iar centrele de date nu le pot oferi fără să investescă în configurații redundante. Care este arhitectura optimă depinde însă mai mulți factori specifici fiecărui Data Center, dintre care ci mai importanți sunt infrastructura existentă, tipurile de servicii livrate și – nu în ultimul rând – bugetul alocat. Dacă doriți să luați o decizie corectă, în concordanță cu nevoilor reale ale clienților dvs. și resursele disponibile, specialiștii Tema Energy vă stau la dispoziție.

Numeroase companii păstrează informaţiile sensibile pe infrastructura IT on premises, dar această tendinţă este pe cale să se schimbe. Într-un orizont de cinci ani, migrarea către o infrastructură IT mai distribuită, care să combine centre de date locale, edge şi cloud, se va accentua. Printre catalizatori: presiunea pe costuri, nevoia de procesare a datelor la sursă, apariţia unor tehnologii noi. Următorii cinci ani se anunţă foarte interesanţi, însă câte centre de date sunt pregătite pentru aceste schimbări? Culmea, cei mai neîncrezători sunt chiar operatorii, un studiu recent derulat de Forbes Insights arată că 11% dintre manageri şi doar 1% dintre inginerii din Centrele de Date consideră că facilităţile pe care le operează sunt la zi din punct de vedere tehnologic.

Un test de rezilienţă este şi pandemia curentă, care a pus la încercare nu doar capacitatea sistemelor medicale și administrative, ci și a centrelor de date. Marea majoritatea a Centrelor de Date au trecut cu brio acest examen dificil, demonstrând că întrunesc condițiile necesare includerii în categoria furnizorilor de servicii esențiale,  statutul de componentă critică în asigurarea continuității activității economice fiind unanim recunoscut. Totuşi, conform aceluiaşi studiu Forbes, „The Modern Data Center – How IT is Adapting To New Technologies And Hyperconnectivity“, Centrele de Date sunt în continuare îngrijorate în legătură cu problemele de   securitate (45%) și lăţime de bandă (43%). Probleme de actualitate și în prezent, dar nu singurele…

Self-healing, un subiect de actualitate

Un alt rezultat interesant – remarcabil mai ales prin prisma limitărilor impuse de pandemia de COVID-19 – este interesul crescut acordat subiectului „Self-Healing Data Centers“. 32% dintre managerii intervievați în cadrul studiului realizat de Forbes Insights au declarat că, până în 2025, mai mult de jumătate din centrele de date pe care le operează vor include capabilități de „Self-healing“, în timp ce 24% au ales funcționalitățile de tipul „Self-configuring“.

Cele două „deziderate“ completează conceptul de „Remote management“ LINK:  pe care tot mai multe centre de date au început să-l analizeze cu atenție după declanșarea pandemiei, respectiv după instituirea stărilor de urgență și a măsurilor de lockdown. Analiștii apreciază însă că, la momentul actual, destul de puține Data Centere au și capacități relevante dezvoltate în aceste sens. Excepțiile sunt reprezentate de micro-Data Centere, care – prin arhitectura containerizată și funcționalitățile avansate de automatizate integrate – beneficiază de un grad crescut de autonomie.

Criza de personal se adâncește

Interesul pentru centrele de date cu niveluri de automatizare cât mai ridicate nu se datorează însă doar limitărilor impuse de pandemie, ci și faptului că industria Data Center se confruntă de câțiva ani cu o criză globală de personal calificat. De citit pe acest subiect şi https://datacenter-forum.ro/creste-deficitul-de-specialisti-in-centrele-de-date/

Studiul citat arată că, până la finalul actualei decade, mai mult de o treime din forță de muncă care lucrează în domeniul centrelor de date va ieși la pensie. 40% dintre manageri și 37% dintre inginerii intervievați de Forbes au declarat că, în următorii 10 ani, se vor retrage din activitate. Acest fapt va duce la creșterea deficitului, semnalat încă de acum câțiva ani de Uptime Institute. Încă din 2018, 45% dintre managerii Data Centrelor estimau că lipsa de personal le va limita dezvoltarea în următorii cinci ani, iar 38% se confruntau deja cu dificultăti în găsirea de candidați calificați pentru pozițiile deschise.

Abordări pragmatice prin retehnologizare

Faptul că, la finalul anului trecut, aproximativ 90% din centrele de date nu considerau că sunt pregătite pentru a face față evoluției cerințelor pieței – fără a se fi confruntat cu noile provocări generate de pandemie – este în strânsă legătură cu ritmul de upgrade și retehnologizare al acestora. Este adevărat, 44% dintre Data Centerele care au participat la studiul Forbes au indicat faptul că realizează aceste procese în mod regulat. Însă numai 29% dintre ele au apreciat că update-urile tehnologice realizate le și acoperă nevoile. Sunt rezultate care furnizează informații relevante despre capacitatea actuală a centrelor de a valorifica tehnologii de viitor, precum 5G sau Edge Computing. Dar și despre faptul că marea lor majoritate se confruntă cu provocări importante pe zona îmbunătățirii eficienței energetice. Ca dovadă, managementul sistemelor de răcire reprezintă o problemă comună pentru mai multe de jumătate (53%) dintre subiecții studiului citat.

În aceste condiții – complicate și de evoluția imprevizibilă a pandemiei –, întrebarea din titlu nu poate căpăta un răspuns pertinent prea curând. Însă soluțiile concrete pentru că Data Centerele să fie pregătite pentru a înfrunta provocările viitoare exista deja.