Vreți să treceți la High-density, dar ați dimensionat corespunzător infrastructura?
Cloud-ul creşte, însă centrele de date deținute de companii vor continua să reprezinte baza infrastructurii enterprise și în următoarea decadă. „Verdictul“ aparține specialiștilor Uptime Institute, rezultatele „2020 Data Center Industry Survey“ arătând că, anul viitor 54% dintre organizații își vor rula majoritatea workload-urilor în propriile centre, în timp ce doar 16% vor apela la centrele de colocare. Dincolo de proiectele obişnuite de digitalizare, în multe companii mari se înregistrează şi fenomenul de repatriere a unor aplicaţii, din cloud pe o infrastructură on-premises. Potrivit IDC, în 2019 85% dintre companii analizau deja oportunitatea „repatrierii“ workload-urilor migrate în cloud-ul public, jumătate dintre acestea pretându-se pentru a fi reinternalizate.
Companiile care derulează proiecte complexe de digitalizare, sau care aleg „repatrierea“ rulează majoritatea workload-urilor în propriile Data Centere şi încep să se confrunte cu probleme interne. Cerințele de putere de procesare și capacitate de stocare cresc constant, iar posibilitățile de extindere sunt – mai ales în cazul centrelor cu o vechime mai mare de 10 ani – limitate. Soluția adoptată de companii în astfel de situații este dotarea cu servere de generaţie noua, mai performante şi creşterea densităţii per rack, pentru a nu extinde suprafaţa din camera de date.
Este un fenomen care evoluează constant – de exemplu, la sfârșitul anilor ’80, un rack cu un consum de 2-4 kw se încadra în categoria „High density“. În 2016, pragul se mutase la 10-12 kw/rack. În prezent, valoarea medie a consumului este 8-10 kw/rack, iar „High density“ înseamnă valori de 20 kw și peste, potrivit datelor Uptime Institute. Astfel de cazuri nu mai reprezintă excepții, ci devin tot mai frecvente, în condițiile în care companiile folosesc tot mai intensiv soluții AI, tehnologii de realitate virtuala si augmentată, streaming de fișiere video în format HD, rețele IoT de mari dimensiuni etc.
Creşterea densităţii genereaza provocări
Creșterea densității energetice rezolvă problemele de spațiu și nevoia de capacități mai mare de procesare, însă aduce cu ea o serie de provocări. Prima dintre acestea, evident, creșterea consumului de energie care duce la suprasolicitarea infrastructurii de alimentare. Ca de exemplu supraîncărcarea cabinetelor de distribuție (Power Distribution Unit – PDU), ceea ce duce la supraîncălzirea echipamentelor și scurtarea duratei de viață, cu riscul aferent de downtime și creșterea cheltuielilor operaționale. Teoretic, astfel de probleme pot fi evitate cu soluțiile de power-backup, respectiv cu ajutorul echipamentelor UPS. Însă sistemele UPS concepute în urmă cu 10 ani au o eficiență scăzută atunci când vine vorba de densități energetice de 15 kw/rack și peste. În plus, și în acest caz revine în prim-plan problema spațiului disponibil.
În acest context, înlocuirea clasicelor UPS-uri cu baterii VRLA cu echipamente de nouă generație, care folosesc baterii Li-Ion devine critic necesară. UPS-urile cu baterii Li-Ion asigură reducerea amprentei la sol cu până la 70% și o durată de viață de trei ori mai lungă (față de VRLA). Vin însă și cu sisteme de monitorizare și auto-diagnoză mai eficiente, care oferă informații în timp real despre starea de sănătate a bateriilor, regimul de funcționare al ventilatoarelor, despre modulele IGBT, condensatoare etc., facilitând astfel operațiunile de mentenanța preventivă și prevenire a downtime-urilor neplanificate.
Răcirea, un subiect fierbinte
Un alt avantaj important pe care îl asigură UPS-urile Li-Ion îl reprezintă economiile la nivel de cooling. Echipamentele UPS de nouă generație suportă mai bine variațiile de temperatură, ceea ce se traduce în practică printr-o reducere a cerințelor de răcire cu până la 70%.
Răcirea în sine reprezintă însă un subiect delicat pentru centrele de date care adoptă soluții de tip High density. Și asta deoarece design-ul clasic al sistemelor de cooling într-un Data Center este bazat pe ipoteza că încărcătura energetică a echipamentelor dintr-un centru este uniform distribuită. În practică însă acest lucru nu se întâmplă.
Conform datelor APC, producătorii de servere pregătesc echipamente High density care necesită o capacitate de răcire de peste 40 kw per rack. Astfel de valori pot da peste cap majoritatea sistemelor de răcire tradiționale, însă pot fi gestionate prin strategii și soluții adecvate. Cum ar fi, de exemplu, separarea rack-urilor cu densitate energetică mare, crearea de arnajamente de tipul hot-aisle / cold-aisle, utilizarea soluțiilor de răcire direcționate, instalarea dispozitivelor de dirijare a fluxurilor de aer etc.
Toate aceste soluții duc însă la creșterea costurilor cu răcirea, care și așa sunt responsabile de aproape 40% din consumul de energie electrică în Data Centerele mai vechi de 8-9 ani. Apelând însă la soluțiile de răcire adiabatică, de exemplu, centrele pot reduce cu 25% costul total de operare și cu până la 80% consumul de apă. (Mai multe informații despre cum vă poate ajuta această tehnologie să va reduceți cheltuielile aici.)
Apelul la expertiză, garanția reușitei
După cum se poate vedea, introducerea capacităților de procesare High-density într-un Data Center vine cu provocări substanțiale pe zona de electro-alimentare, power-backup și răcire. Pentru depășirea lor, este nevoie de o regândire a designului sistemelor, o planificare atentă a pașilor care trebuie urmați, precum și a investițiilor necesare, pentru ca acestea să poată fi amortizate cât mai repde posibil. Specialiștii Tema Energy va pot ajuta să depășiți aceste provocări și să obțineți performanțele dorite, fără a vă depăși bugetul și termenele stabilite.
