În ultima perioadă, abundă anunțurile despre iminenta lansare a proiectului de Cloud Guvernamental. Știm deja că este pregătită o Hotărâre de Guvern, că există un buget de 45 de milioane de euro și chiar și un termen de finalizare, de maximum 24 de luni. Nu știm însă nimic despre infrastructura de Data Center din spatele proiectului Gov-Cloud, unde va fi localizat, ce nivel de disponibilitate și securitate va asigura, ce tehnologii de răcire vor fi folosite etc. Am analizat alte proiecte similare din UE și iată concluziile la care am ajuns.

În ultimele luni, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a anunțat lansarea mai multor servicii pentru cetățeni, printre care și mult-așteptatul Cloud Guvernamental.

Gov-Cloud este o inițiativă mai veche a Uniunii Europene, la care statele membre au început să se alinieze încă de acum 10 ani. Dar la care România a fost constant codașă – de exemplu, conform unui raport ENISA din 2013, la acel moment ne încadram în categoria țărilor „ezitante“, care nu dețineau nici măcar o strategie în acest sens.

Între timp însă lucrurile s-au remediat – acum există deja un Proiect de Hotărâre de Guvern privind realizarea Cloud-ului Guvernamental  și – mai mult! – există și un buget de 45 de milioane de euro. Iar proiectul are și un termen limită de implementare de 24 de luni de la data semnării contractului de finanțare, potrivit declarațiilor făcute de Sabin Sărmaș, președintele ADR. Conform acestuia, principala menire a viitorului Gov-Cloud autohton este de a găzdui toate platformele existente în administrația publică, pentru a scăpa instituțiile și autoritățile publice din România de povara mentenanței propriilor infrastructuri hardware.

Cerințe critice de disponibilitate și securitate

Cloudul Guvernamental este, în mod evident, o inițiativă necesară și utilă la nivel național. Dar crearea unei infrastructuri Data Center capabile să livreze astfel de servicii vine „la pachet“ cu o serie de cerințe critice, în special pe zona de disponibilitate și securitate.

De exemplu, Centrul de Date de Stat din Serbia,  care oferă autorităților atât servicii de hosting, cât și de tip IaaS (Infrastructure-as-a-Service) – similare celor pe care ar trebui la furnizeze Gov-Cloud-ul local –, întrunește cerințele standardului Uptime Institute Tier 3+.

Pentru a atinge însă un asemenea nivel de disponibilitate a serviciilor, de minimum 99,9%, centrul de date respectiv trebuie să acopere o gamă extinsă de condiții. Care pornesc de la amplasare și design, până la dotarea cu soluții eficiente de electroalimentare și electro-backup, răcire, securitate fizică, detecție și stingere incendii. Și nu în ultimul rând cu sisteme de management centralizat, de tip DCIM, care să faciliteze realizarea de intervenții de la distanță și abordări de tipul „remote management“, utile mai ales în actualul context pandemic.

Soluții adaptate cerințelor specifice

Fiecare dintre aceste cerințe reprezintă, în sine, o provocare.

De exemplu, în România există un număr limitat de specialiști acreditați Uptime Institute. Dar nu numai – și numărul experților certificați, cu experiență în construirea centrelor de date și cu abilități muți-vendor este scăzut. (Mai multe detalii despre acest deficit acut găsiți aici.

Apoi, puține companii dețin intern competențe pe zona de electro-alimentare și, mai ales, pe cea de electro-backup. Ori penele de curent sunt evenimente curente în România, iar 37% dintre downtime-urile neplanificate sunt cauzate de defecțiunile sistemelor de alimentare cu energie electrică – conform Uptime Institute. Într-un astfel de context este evidentă nevoia de sisteme redundante de electroalimentare și electro-backup de tip N+1 sau chiar N+2 având în vedere nivelul de criticitate al serviciilor furnizate.

Asigurarea redundanței este necesară și în cazul arhitecturilor de răcire – România înregistrează în ultimii ani o creștere constantă a temperaturilor medii pe perioada de vară. Impactul încălzirii globale se face simțit mai ales în București, oraș care concentrează cele mai multe centre de date din România și unde numărul zilelor cu temperaturi de peste 30ºC a trecut de 40 pe an. În acest caz, ținând cont de faptul că sistemele de răcire tradiționale sunt responsabile pentru 40% din valoarea facturii de energie electrică, specialiștii recomandă utilizarea soluțiilor complementare de Free Cooling și de răcire adiabatică/evaporativă.

Toate aceste cerințe – alături de cele de securitate fizică și de detecție și stingere a incendiilor –  sunt uzuale pentru centrele de date care furnizează servicii de Cloud Guvernamental. Acoperirea lor nu este facilă, dar nici imposibilă atunci când se apelează la resurse cu experiență relevantă în domeniul industriei Data Center.

Timp de mai mulți ani, conceptul de „Remote management“ a fost, pentru marea majoritate a centrelor de date doar o idee interesantă. Pandemia de COVID-19 a transformat-o într-o necesitate imediată. Însă pentru multe Data Centere trecerea de la stadiul „Nice to have“ la „Must have“ este un proces de durată.

E un fapt confirmat și de sondajul realizat de Mark Acton, un „guru“ al industriei Data Center care a dorit să afle cât de pregătiți sunt managerii centrelor să pună în aplicare modelul „Remote“, la câteva luni de la declanșarea pandemiei. Rezultatul a fost previzibil – în prezent foarte puține Data Centere dețin mijloacele care să le permită să gestioneze complet de la distanță facilitățile pe care le operează. Modelul „Lights out“, adică fără niciun angajat prezent la față locului, nu se poate aplica decât în cazul micro-Data Centerelor containerizate și complet automatizate. Și nici acolo complet.

Marea majoritate a centrelor și-au adatat modul de lucru la „cerințele“ pandemiei, utilizând intensiv în acest scop sistemele de tip DCIM,  precum și alte soluții de monitorizare, control și prevenție, fără a renunța însă la echipele operaționale. Iar modelul s-a dovedit nu doar funcțional, ci și eficient, nesemnalându-se până în prezent niciun caz de Data Center care să își fi întrerupt definitiv activitatea și nici de „Lockdown“.

Pe baza experiențelor cumulate de industria Data Center la nivel global, încep să se contureze o serie de bune practici, utile mai ales în contextul unui posibil reviriment al pandemiei. Iată, pe scurt, care sunt cele mai frecvente 5 măsuri adoptate de centrele de date pentru a preîntâmpina și limita efectele negative ale virusului SARS-CoV-2:

• Creștere eficienței sistemelor de igienizare și protecție. Resursa umană este cel mai prețios capital. Însă, pe lângă dotarea angajaților cu echipamente de protecție, soluții de verificare a temperaturii, sisteme de igienizare, stabilirea de rute speciale de deplasare pentru a evita aglomerarea etc., multe centre de date au investit, de exemplu, și în extinderea acoperirii soluțiilor de supraveghere video în interior. Astfel, pot realiza o monitorizare mai strictă a angajaților, dar permit și clienților să poată controla vizual starea de funcționare a echipamentelor găzduite. De asemenea, numeroase Data Centere și-au îmbunătățit sistemele de securitate fizică din exteriorul clădirii, precum și cele de control acces. Există, de exemplu, companii care au înlocuit soluțiile de autentificare prin amprentă cu altele mai puțin riscante, cum ar fi scanere de rețea vasculară a mâini, care realizează operațiunea de la distanță. O altă zonă de interes pentru tot mai multe centre de date o reprezintă și sistemele de detecție și prevenire a incendiilor, stringent necesare pentru a compensa reducerea personalului operațional în cazul unui eveniment de acest tip.

• Reducerea personalului prezent în Data Center. Pentru a se conforma cerințelor de distanțare fizică, multe centre de date au adoptat lucrul la distanță – acolo unde este posibil – și extinderea sistemului de lucru în schimburi, care nu reprezintă o noutate, asigurarea disponibilității serviciilor 24x7x365 fiind o condiție esențială pentru funcționarea unui Data Center. Pandemia a impus însă acordarea unei atenții sporite protejării resursei umane specializate – specialiștii în domeniu sunt puțini, piața se confruntă deja cu un deficit major, așa că intervențiile acestora sunt reduse pe cât posibil, atât ca timp, cât și ca număr. Pentru ca acest lucru să fie posibil, centrele folosesc pe scară extinsă sistemele DCIM pentru a depista și rezolva din timp potențialele probleme care ar putea afecta funcționarea echipamentelor.

• Limitarea accesului vizitatorilor. Restrângerea prezenței clienților în incintă reprezintă o problemă delicată mai ales pentru centrele de colocare. Pentru a o rezolva, tot mai multe Data Centere oferă clienților acces la soluții de monitorizare în timp real (atât video, cât și de urmărire a parametrilor de funcționare). Dar și la servicii de tip „Remote hands-on“, prin care operațiunile uzuale sunt realizate de angajații centrelor sub controlul direct al clienților. (Există, de exemplu, centre care pentru a încuraja adoptarea acestui mod de lucru prestează gratuit anumite categorii de intervenții.) Nu în ultimul rând, toate centrele au adoptat sisteme de planificare a vizitelor clienților, pentru a evita posibilele aglomerări.

• Investiții în tehnologie. Pandemia a făcut din sistemele DCIM o necesitate evidentă, devenind vitale în luarea deciziilor bazate pe informații în timp real și pentru creșterea eficienței echipelor operaționale. Nu sunt însă singurele direcții de investiții – reducerea personalului operațional impune și îmbunătățirea eficienței soluțiilor de răcire, de electro-backup etc. Lucru posibil prin retehnologizare. De exemplu, soluțiile de răcire de nouă generație includ funcționalități avansate de analiză, care, pe baza istoricului datelor de consum și a monitorizării parametrilor de funcționare, pot semnala automat posibilitatea apariției unei defecțiuni și când trebuie realizate operațiunile de mentenanță predictivă. Similar, UPS-urile Li-Ion integrează sisteme de monitorizare avansate (Battery Monitoring Systems), care oferă informații detaliate despre durata de viață a bateriei. Investițiile în tehnologie au devenit necesare însă și pentru a asigura un nivel minim de redundanță (de tip N+1) pentru sistemele critice, multe centre anlizând și opțiunile N+2.

• Îmbunătățirea comunicării. Pandemia obligă centrele de date să acorde o mai mare atenție comunicării atât cu clienții – pentru a le prezenta măsurile luate și soluțiile pe care le au la dispoziție –, cât și cu partenerii tehnologici. Restricțiile de transport impuse de anumite state pot genera întârzieri de proporții în livrarea echipamentelor și sunt dificil de prevăzut, de aceea este nevoie de menținerea unei legături constante cu furnizorii și integratorii de sistem, pentru a preîntâmpina pe cât posibil sincopele. Un alt treilea partener important de comunicare au devenit și autoritățile publice, deoarece restricțiile de deplasare impuse pe durata perioadelor de urgență pot afecta funcționarea centrelor de date. Nu însă și dacă acestea sunt încadrate, așa cum este firesc, în categoria infrastructurilor critice, beneficiind de un regim special.

Va mai dura ceva timp până când centrele de date vor fi complet automatizate, de aceea măsurile prezentate succint mai sus și investițiile în tehnologii mai performante și în soluții de protejare și creștere a eficienței operaționale a angajaților sunt necesare. Și își vor demonstra eficiența pe termen lung, pentru că pandemia va avea un impact permanent asupra industriei Data Center.

Într-o economie marcată de cloud şi digitalizare, IT-ul este vital pentru operațiunile oricărei companii. Aceasta face ca riscul de downtime în centrele de date să devină un potenţial coşmar, prin costurile financiare şi de imagine pe care le generează. Cât de frecvente şi de grave sunt însă „defecţiunile” în industria DataCenter, unde atenţia acordată redundanţei şi continuității atinge în general un nivel ridicat?  Un răspuns poate fi găsit în ediţia  2020 a chestionarului anual (link la finalul articolului) realizat de Uptime Institute: 78% dintre organizații afirmă că au suferit o întrerupere accidentală a serviciilor IT (proprii sau ale unui furnizor extern) în ultimii trei ani, dar că 41% dintre acestea  au avut un impact minim sau neglijabil. Totuşi, în 31% dintre cazuri căderea sistemelor IT a generat pagube financiare şi a afectat reputația companiilor respective.

Scade severitatea, creşte incidenţa

Prin comparație cu anii precedenți, analiza Uptime surprinde o creştere generală a numărului de incidente,  dar şi o scădere a severităţii acestora. Incidentele au fost grupate pe cinci categorii (Neglijabile, Cu impact minim, Semnificative, Serioase şi Severe) iar rezultatele chestionarului au arătat o  reducere a numărului de  întreruperi severe (de la 8% în 2019 la 6% în 2020) însă o uşoară creştere a incidentelor „semnificative şi serioase”, de la 33% la 38%, în timp ce ponderea incidentelor minore a rămas oarecum constantă. Interesant este că majoritatea respondenţilor (75%) consideră că cele mai recente incidente puteau fi prevenite şi că au înţeles ce greşeli au făcut şi ce putea fi îmbunătățit. Prin urmare,  cu investiţii mai consistente în management, tehnologie, procese şi training, Centrele de Date ar putea diminua semnificativ frecvenţa şi gravitatea incidentelor.

Care sunt cauzele?

Cunoaşterea şi înţelegerea cauzelor unui downtime sunt esenţiale  pentru eliminarea efectelor şi adoptarea celor mai potrivite măsuri de prevenție, inclusiv direcționarea corectă pe termen lung, a investițiilor în tehnologie. De cele mai multe ori, astfel de concluzii rămân însă necunoscute publicului, mass media reflectând doar efectele vizibile, care afecteaza utilizatorii. Sondajul Uptime a inclus şi întrebări despre cauzele primare ale incidentelor grave. Răspunsurile arată că cele mai mari probleme apar  în urma defecțiunii sistemelor de alimentare cu energie electrică (37%). Următoarele locuri sunt ocupate de incidentele la nivel de software/sisteme IT (22%), rețea (17%) şi sisteme de răcire (13%). În 1% dintre cazuri, companiile implicate nu au aflat niciodată ce a cauzat întreruperea serviciilor IT.

Analiza Uptime nu diferențiază între defecțiuni tehnice, cauze externe (atacuri cibernetice, spre exemplu) şi erori umane apărute la instalarea, configurarea, actualizarea sau mentenanța unor sisteme.  Conform Ponemon Institute, în cel puţin 22% dintre cazurile de întreruperi accidentale, elementul declanșator a fost o eroare umană. Erorile umane pot fi prezente chiar şi în organizații cu proceduri foarte ferme, cel mai relevant exemplu fiind incidentul din 2017 de la Centrul de Date Amazon. Atunci, un membru al echipei a executat greşit o comandă de actualizare a sistemului de facturare, iar reacţia în lanţ a dus la căderea parțială a serviciilor S3 pentru câteva ore.Pentru detalii accesaţi  https://www.datacenterdynamics.com/en/news/amazon-web-services-s3-outage-due-to-human-error/

Chiar dacă incidentele determinate de software şi rețea au devenit mai frecvente şi nu sunt uşor de identificat, eliminarea cauzelor primare nu este totuşi costisitoare. Pe de altă parte, problemele legate de electroalimentare sunt însă în general mai grave şi implică investiții mult mai consistente  pentru revenirea la normal, inclusiv retehnologizare. Situaţia este similară şi pentru incidentele determinate de probleme hardware, a căror înlocuire este costisitoare şi durează. Acest tip de incidente poate deveni mult mai acut în următorii ani, pe măsură ce tot mai multe companii prelungesc intervalul de înlocuire a echipamentelor IT. Dacă în 2015, 37% dintre companii înlocuiau un server în medie la 3 ani şi 20% la cinci ani, astăzi procentele sunt aproape invers: 50% dintre companii schimbând serverele  la cinci ani sau mai mult.

Creşterea gradului de vigilență

Indiferent de volumul investiţiilor în redundanţă şi disponibilitate, concluzia analizei Uptime este că testarea permanentă a nivelului de reziliența este cheia. Specialiștii recomandă nu doar numirea unui responsabil, cât mai ales testarea efectivă a tuturor sistemelor, deoarece sondajul anual din 2020 a arătat că 21% dintre companii desi au  numit formal o echipă care să gestioneze aspectele de reziliență a serviciilor, nu reușesc să execute un plan constant de testare. Totuși, sondajul Uptime atestă că în 44% dintre cazuri cele două elemente converg, existând atât un responsabil cât şi testări periodice.

Situaţia locală

În România doar cazurile foarte grave de întrerupere a serviciilor IT ajung publice. Povestea unui Centru de Date care publica pe site, la începutul anului, raportul unui incident şi recunoştea problemele de conectivitate apărute, este doar o excepţie.  Majoritatea companiilor nu comunică astfel de subiecte şi preferă să ignore problemele generate de nefuncţionarea sistemelor IT.  O simplă căutare pe Google arată  numeroase ştiri de spre bancomate şi POS-uri, precum şi diverse servicii publice online nefuncționale în diverse perioada ale anului curent. Chiar dacă sunt prezentate efectele şi nu cauzele, cu siguranţă în multe situaţii incidentele au la baza probleme ale infrastructurii IT. De asemenea, întreruperile accidentale ale alimentării cu energie electrică au rămas la fel de frecvente, chiar dacă nu atât de intense, ca în anii trecuţi. În Bucureşti, pana de curent din 7 august, care a durat aproape o oră,  afectat numeroase companii şi instituţii din trei sectoare, inclusiv clădirea Guvernului. https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-24217164-pana-masiva-curent-bucuresti-cladirea-guvernului-ramas-fara-electricitate.htm Nu doar sistemul de semaforizare şi staţiile de pompare a apei au fost oprite, ci şi camerele de servere care erau lipsite de redundanţă pe alimentarea cu energie electrică. Cât costă o oră din activitate a unui angajat, dar a unei companii?  O evaluare ar fi justificată, deoarece întreruperile serviciilor IT generează, în mod evident, pierderi financiare şi de imagine, însă necunoscând aceste pagube, doar puţine companii investesc serios în redundanţă şi disponibilitate.

Studiul Uptime este disponibil la https://uptimeinstitute.com/2020-data-center-industry-survey-results, necesită înregistrare.

Cummins a anunțat încheierea unui acord de colaborare cu compania DuPont pentru a veni în sprijinul producătorilor de măști respiratorii de tip N95. Anunțul a fost făcut după ce în luna martie Universitatea din Minnesota a realizat un prim prototip al unei măști care utiliza produsele Cummins NanoNet și NanoForce, dezvoltate pe baza tehnologiei Hybrid Membrane Technology (HMT) deținute de DuPont, și care sunt utilizate în sistemele de filtrare ale motoarelor Diesel de mare capacitate. Cummins a anunțat că lucrează îndeaproape cu autoritățile care se ocupă de testarea și certificarea produselor medicale și își pregătește facilitățile de producție pentru a face față cererii.

Companiile germane RWE și Riello au încheiat un parteneriat în scopul dezvoltării unui sistem care să permită partajarea energiei stocate în echipamentele UPS prin intermediul rețelelor naționale atunci când apar situații care necesită astfel de măsuri. Produsul, intitulat Master+, permite centrelor de date să stocheze energia într-un echipament dotat cu o baterie „Premium“ cu o capacitate considerabil mai mare decât cea a unui UPS obișnuit. Un prim client al noii soluții este Kraftwerks-Simulator-Gesellschaft mbH (KSG), un centru de simulare din Essen care oferă servicii de training pentru operatorii nemți și olandezi de centrale nucleare.

Schneider Electric a prezentat recent prima versiune a Galaxy VS un echipament de tip UPS trifazat, cu module de baterii interne inteligente. Galaxy VS 10-50 kw asigură disponibilitate crescută și flexibilitate sporită în configurarea bateriilor, care sunt dispuse sub formă de șiruri redundante și dispun de funcții de auto-configurare și monitorizare. Noul model are o amprentă la sol redusă, prin integrarea bateriilor în unitatea UPS, asigură disponibilitate maximă datorită arhitecturii modulare (care permite un service mai rapid) și asigură un timp de funcționare sporit. Galaxy VS este un produs EcoStruxure Ready, fiind ușor de gestionat cu ajutorul soluțiilor de management de nouă generație EcoStruxure IT Expert și EcoStruxure Asset Advisor.

Impactul COVID-19 asupra industriei Data Center

Adoptarea pe scară largă a distanţării sociale și a lucrului la distanță – ca urmare a extinderii rapide a pandemiei COVID-19 – a avut efecte directe asupra centrelor de date. Acestea au fost nevoite să ia măsuri atât pentru a face față creșterii nivelurilor de trafic și de încărcare, cât și pentru a-și proteja personalul împotriva riscului de infectare cu noul coronavirus SARS-CoV-2, care ar putea duce la reducerea capacității de operare sau chiar încetarea activității. Industria Data Center a beneficiat de o atenție deosebită din partea unor autorităţi naţionale (Belgia, Franţa, Germania, Italia, Irlanda etc.) care au introdus drepturi explicite pentru deplasarea personalului tehnic. Din păcate, România nu a avut o abordare similară, ceea ce arată că domeniul nu are încă statutul de resursă critică pentru economie.

Ce măsuri au adoptat marii jucători

De exemplu, Equinix, unul dintre cei mai mari operatori de Data Centere (peste 200 la nivel global), a anunțat încă de acum o lună restrângerea accesului clienților, contractorilor și vendorilor de echipamente non-critice în centrele din Italia, Spania, Franța și Germania. În restul celor 21 de țări unde deține facilități, Equinix a solicitat clienților să își reducă vizitele doar la cele mai urgente și critice lucrări. Pentru a încuraja aceste decizii, compania a anunțat că, în funcție de situație, va lua în calcul reduceri de tarife pentru serviciul „Smart Hands“, prin care personalul centrelor poate fi solicitat pentru a realiza instalarea de echipamente pentru clienți. Conform anunțului oficial, măsurile luate fac parte din planul de Business Continuity al operatorului, având scopul de a reduce riscul de infectare al personalului și de a maximiza capacitatea de operare și livrare a serviciilor.

Equinix nu este însă singura companie care a luat astfel de măsuri de protecție împotriva noului coronavirus. Digital Realty Trust Inc., care operează 210 centre la nivel global, monitorizează constant temperatura angajaților din facilitățile deținute în Singapore și Hong Kong. În plus, compania a creat și adoptat în toate locațiile proceduri speciale de protecție, care prevăd crearea de echipe de igienizare, curățarea suprafețelor de contact utilizate intens (precum mânerele ușilor, tastaturile de acces și cititoarele biometrice) etc. De asemenea, au fost luate măsuri ca toate facilitățile să dispună de provizii de alimente și apă și spații de somn, care să permită izolarea personalului până la 72 de ore.

Totodată, tot mai multe centre de date își dotează forțele de securitate cu mijloace avansate de protecție și termometre cu infraroșu pentru a limita accesul persoanelor a căror temperatură depășește 37,3º C, indiferent dacă este vorba de proprii angajați sau de vizitatori. De asemenea, sistemele de monitorizare video și cele de securitate fizică sunt utilizate intens pentru a controla deplasarea persoanelor în interiorul centrelor și a identifica contacții și zonele cu risc de contaminare în cazul depistării unui caz de infecție.

Recomandările Uptime Institute

Pentru a veni în sprijinul operatorilor de infrastructuri critice, Uptime Institute a publicat recent un ghid cu recomandări care să le permită acestora să ia măsuri eficiente de răspuns împotriva pandemiei COVID-19 și să îi ajute să pregătească strategii și măsuri adecvate pentru viitoarele epidemii. (Documentul „COVID-19: Uptime Institute Bulletin No. 1“ poate fi accesat aici.)

Specialiștii Uptime recomandă crearea unui plan de intervenție pe mai multe niveluri, care include proceduri de escaladare ce merg de la instituirea unor măsuri de protecție uzuale, până la adoptarea de strategii de tipul Lights-Out-Operations (LOO – pentru a minimiza intervenția personalului prin utilizarea de soluții de analiză, Machine Learning și automatizări) sau chiar închiderea completă a centrului. Planul trebuie să stabilească acțiunile specifice fiecărui nivel, circumstanțele care justifică trecerea la următorul nivel, precum și impactul asupra operațiunilor din centrul de date și asupra nivelurilor de calitate și disponibilitate a serviciilor.

Printre măsurile concrete menționate în documentul Uptime se numără:

• identificarea unor soluții alternative pentru aprovizionarea cu piese (componente de rețelistică, rack-uri etc.), pentru a preveni sincopele ce pot apărea;
• verificarea soluțiilor de Power backup și crearea unor rezerve îndestulătoare de combustibil pentru generatoarele Diesel;
• reducerea la minimum a operațiunilor de mentenanță non-esențiale;
• crearea de echipe operaționale de rezervă, prin identificarea rolurilor-cheie și a resurselor disponibile;
• testarea soluțiilor VPN în condiții de stress, cu un număr mare de utilizatori concurenți pe perioade lungi pentru a verifica modalitățile și condițiile în care personalul centrelor de date ar putea lucra de la distanță.

În prezent însă, numărul centrelor de date capabile să opereze complet în mod „Remote work“ este redus. Din fericire, sistemele de tipul Data Center Infrastructure Management (DCIM) pot compensa parțial acest deficit prin livrarea centralizată și automată de informații despre parametrii de funcționare ai centrului de date. Accesul în timp real la astfel de date, posibilitatea corelării lor și funcționalitățile de analiză facilitează luarea rapidă a deciziilor de la distanță, simplifică procesul de management și reduce efortul operațional al echipei aflate în centrul de date. (Mai multe detalii despre avantajele sistemelor DCIM de a doua generație puteți afla aici.)

Pandemia COVID-19 a impus deja măsuri specifice de protecție în operarea centrelor de date, a căror adopție nu este opțională deoarece au un rol-cheie în ținerea sub control a riscurilor și asigurarea continuității operaționale. Aceste proceduri și bune practici vor servi ca bază în definirea noilor standarde de protecție ce vor fi adoptate la nivel global în industria centrelor de date după finalizarea crizei.

Volumul investiţiilor în Centrele de Date din Europa va creşte în următoarele 24 de luni, deşi Brexitul a afectat această piaţă. 92% dintre investitorii instituţionali se aşteaptă ca interesul pentru infrastructura europeană de tip Data Center să crească, arată un raport comandat de casa de avocatură DLA Piper. (companie globală, cu prezenţă în cca 40 de ţări) Conform aceluiaşi raport investiţiile în acest sector ar urma să crească cu 10 până la 29% în următorii doi ani. De asemenea, datele publicate de compania de media Acuris, arată că în prima jumătate a anului, investiţiile în centre de date europene (noi sau existente) au atins 1 miliard euro, în timp ce la nivelul întregului an 2019 valoarea cumulate a fost de 1.5 miliarde. Pe de altă parte, 56% dintre investitori au fost influenţaţi negativ de Brexit după momentul iunie 2016. Majoritatea respondenţilor consideră că Germania va înregistra cea mai mare creştere a investiţiilor, urmată de UK, Olanda şi Franţa.

Sundar Pichai, CEO-ul Google, a anunțat planul companiei de a investi 3 miliarde de euro în extinderea centrelor de date din Europa în următorii doi ani. Anul acesta, Google a investit 13 miliarde USD la nivel global, deschizând două noi centre în Virginia de Nord și în Tennessee și a anunțat planuri pentru constuirea a alte două în Nebraska și Arizona. În prezent, rețeaua Google include 19 hyperscale Data Centere, din care 11 sunt amplasate în SUA, cinci în Europa, două în regiunea Asia-Pacific și unul în America de Sud.